Cat mai costa un pret de vanzare? OUG 67/2023

OUG 67 din 2023 face apel la politica de formare a preturilor de vanzare, stabilita de catre companii.

Recent aparuta in spatiul public, OUG 67 publicata in MO nr 602 din 30 iunie 2023 aduce in atentia mediului de afaceri, de o maniera indirecta, metoda prin care companiile isi stabilesc pretul de vanzare.

Motivand un cadru generator de evenimente, fara  multe argumente, ordonanta vizeaza unul dintre principiile de baza ale activitatii economice, altfel spus  – pretul de vanzare stabilit de catre companie, prezinta modificari in contextul specificatiilor textului de lege.

Si argumentez suplimentar ideea apriorii formulata, cu analiza pe art. 3 din OUG 67, care prevede la alin. (1) contextul prin care s-a instituit textul de lege, si citez autorii “măsura cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor”.

Argumentatia legiutorului, se fundamenteaza pe cresterea produsului intern brut ca urmare a cresterii indicelui preturilor de consum.

Masura instituita prin prezenta ordonanta ar avea ca si obiectiv instituirea unui echilibrului de piata prin protejarea pretului de vanzare.

Dar, datele pe Institutul National de Statistica contesta aceasta argumentatie.

PIB-ul pe sectorul de comert cu amanuntul creste cu 11 465 mil. lei in trimestrul I 2023 (68386mil lei) fata de trimestrul I al anului 2022 (56921 mil lei).

OUG 67 din 2023 1

Intr-o analiza de cauzalitate a cresterii PIB-ului determinata de cresterea indicelui  preturilor de consum, rata inflatiei are un sens descrescator – scade cu 1 punct procentual.    

Astfel incat, de la 3% in trimestrul 1 al anului 2022, in trimestrul 1 al anului 2023 este 2%, conform datelor de pe INSE.

OUG 67 din 2023 2

In argument pentru datele extrase conform INSE, cresterea produsului intern brut nu are element de cauzalitate pretul de consum  marcat de statistica pana la trimestrul 1 al anului 2023, ci un pret de consum viitor, generat de efecte de damping cauzate de actuala criza a cerealelor.

Prin masura de plafonare a pretului de vanzare, prevazuta de ordonanta, urmarindu-se  limitarea pretului de achizitie in contextul embargoului de cereale in relatia cu Ucraina, situatie care creeaza premizele unor preturi de achizitie mult mai mari.

Ipoteza, sustinuta de datele Institutului de Statistica Comerciala a UE, doar in anul 2022, Romania a importat faina de grau din Moldova si Ucraina in valoare de 17 mil kg si din Ungaria 91 mil kg.

Daca asistam la o mutare a polilor de vama pentru produsele circulate transnational, vom vedea.

OUG 67 din 2023 3

Revenind la analiza textului ordonantei, tot art. 3 reglementeaza adaosului comercial in raport cu pretul de vanzare si in raport cu pretul de productie.

Pentru categoriile de operatori economici: procesatori,  distribuitori si comercianti.

Art. 3 lit a) reglementeaza procesatorii:

“a) cota de adaos comercial practicată de procesator poate fi de maxium 20%, față de costul de producție al produsului, calculat potrivit reglementărilor contabile în vigoare, în care sunt incluse cheltuielile directe și indirecte;”

Art. 3 lit b) reglementeaza distribuitorii:

“b) cota de adaos comercial practicată în mod cumulat pe întreg lanțul de distribuție, indiferent de numărul distribuitorilor de pe lanț, poate fi de maximum 5%, față de prețul de achiziție la care se adaugă cheltuielile operaționale;”

Art. 3 lit c) reglementeaza comerciantii:

“c) cota de adaos comercial practicată de comerciant la vânzarea cu amănuntul și cash&carry poate fi de maximum 20%, față de prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale comerciantului;”

Se observa asadar o reglementare suplimentara prin, OUG 67, a prevederilor privind formarea pretului de vanzare, statuat in OMFP 1826 din 2003 – Ordin privind organizarea și conducerea contabilității de gestiune, elobarat si aprobat conform art. 4 alin. 1 din Legea Contabilitatii 82/1991.

Calculatia costurilor in norma precizata, reglementeaza formarea pretului de vamzare, drept suma, urmatoarelor tipuri de costuri:

  1. a) cheltuieli directe;
  2. b) cheltuieli indirecte;
  3. c) cheltuieli de desfacere;
  4. d) cheltuieli generale de administrație.

Altfel spus, managementul de gestiune al costului pentru un produs si/sau serviciu se determina pe relatia:

COSTUL DE PRODUCTIE = CHELTUIELILE DIRECTE + CHELTUIELILE INDIRECTE

COSTUL COMPLET = COSTUL DE PRODUCTIE AL BUNURILOR VANDUTE + CHELTUIELI DE DESFACERE + CHELTUIELI ALE PERIOADEI (ADMINISTRATIVE)

In noul context legislativ operatorii economici desemnati (procesatorii, distribuitorii si comerciantii) aplica reglementarea dupa determinarea primului cost, respective costul de productie, la rezultatul obtinut, se adauga elementele de cheltuiala  desfacere si administrative.

Deci, odata cu restrangerea bazei de aplicare a adaosului commercial, pretul de vanzare prezinta o panta descendenta.

In acceptiunea principiului general – scopul companiei este acela de a realiza profit, acest principiu este indubitabil afectat de noua reglementare legislativa.

Ori in contextul analizat se releva riscul principal de a afisa la raft produse cu un pret de vanzare sub pretul complet (in scenariul cel mai grav, deoarece adaosul de 20% nu acopera desfacerea si administrativul) sau produse vandute cu o marja de profit mult mai mica.

In piata niciun operator economic nu isi asuma o pierdere care nu este intr-o cauzalitate directa cu desfasurarea activitatii.

Situatia trebuie tratata drept exceptionala precum si eventualele pierderi instalate in perioada de efecte a ordonantei. Astfel incat companiile sa aibe posibilitatea recuperarii acestor pierderi la o data ulterioara prin capitalizare, amortizare sau chiar subventionarea acestora.

Contextul economic genereaza din nou o presiune asupra mediului de afaceri, nevoit sa se adapteze intr-un timp, pe care nu-l are la dispozitie, la reglementari elaborate cu rolul de a proteja businessului.

Distribuie pe: