De printre coloanele de istorie, in aceste zile mi-am adus aminte de institutia BNR.
Si folosesc in mod deliberat cuvantul institutie, incercand sa cuprind intr-un singur cuvant o ideologie.
Si insist, pe o idee – intr-una din confesiunile lui Eugeniu Carada, considerat fondatorul Bancii Nationale, care a ocupat functia de director – in cartea sa – Corespondenta si marturii inedite se desprinde o idee centrala – onoarea.
Onoarea proprietarului afacerii – onoarea actiunii de a conduce intreprinderea – onoarea salariatilor si caracterul onorabil al afacerii.
In arcul de bolta cu timpurile acestea, lucrurile s-au mai schimbat.
Freamatul ultimilor ani privind guvernanta fiscala a creat adevarate ritmuri tahicardice in randul contribuabililor.
Criterii precum predictibilitatea, dialogul social, caracterul sinalagmatic al legislatiei cu greu se disting din noianul de ordonante si legi.
Astfel incat inclusiv, impozitul, nu mai este unul structural ci mai degraba ciclil.
Si din ultimile tipare legislative extrase:
1. Am aplicat in 2023 – 1% impozitare microintreprinderi si 16% impozit pe profit.
Acum, sub mandatul actualului guvern, mai primim o cota de impozitare – deci vor fi 3, in total.
2. Pentru tranferul dreptului de proprietate am avut 2 cote de impozitare, acum, cu noua lege, s-au mai instituit 2 cote, respective 5% la prima tranzactie si 0.3% impozit special, deci 4 in total.
3. La prima citire citit, am spus ca este o masura in favoarea intreprinderilor, dar de fapt nu este asa deloc, si ma refer la impozitul minim, conform textului de lege, impozitul minim pe cifra de afaceri este:
1%( Venituri totale – V scutite – Costul de achizitie al activelor – Valoarea productiei de active, altele decat constructiile – Amortizare)
Sparta formula in doua tipuri de activitate(productie si nonproductive), arata in felul urmator:
I 1% (Venituri totale – Vscutite – Costul de achizitie al activelor – Amortizare)
Pentru firmele nonproductie, legiutorul spune ca daca intreprinderea cumpara active (atentie incepand cu 2024), scade costul de achizitie al acestora si mai scade si amortizarea.
II 1%(Venituri totale – Vscutite – Valoarea productiei de active, altele decat constructiile – Amortizare – interpretare?
Pentru companiile din constructii, cu cifra de afaceri peste 50mil euro, se considera ca acestea au o, asa importanta productie de active (altele decat constructiile – adica echipamente, utilaje, instalatii) incat sa ajusteze in mod favorabil aceasta baza de impozitare finala.
Spun asta deoarece in categoria veniturilor scutite, deja sunt incluse veniturile din constructiile in curs de realizare – masura de scadere care nu este deloc noua, ci inca de pe la inceputurile codului fiscal.
Deci care este noutatea? Acel segment de – alte active produse.
In concluzie, pentru companiile care nu activeaza in productie, vor plati un impozit minim de app. 2,5mil lei/an (la o cifra de 50mil euro), daca nu incep sa cumpere active.
Si companiile care activeaza in sectorul productiei trebuie sa consolideze costul de productie, respective venitul din productia activelor si sa inceapa sa mai produca si altceva decat cladiri.
Alte masuri introduse:
4. Daca nu ati apucat pana acum sa testati e-factura pe site-ul Anaf-ului, va recomand grabnic sa o faceti, deoarece asa cum am mai spus, devine obligatorie de la 01 ianuarie 2024.
5. Devin platitori de asigurari sociale de sanatate toti contribuabilii (inclusiv cei din constructii si industria agroalimentara) pentru veniturile din salarii, tichete de masa, voucherele de vacanţă, acordate potrivit legii, sau, după caz, echivalentul în lei a tichetelor de masa acordate.
Citind acest material legislative, nu pot sa nu ma gandesc la un principiu – salvgardarea continutului economic national.
Dar asta se poate intampla pe solide fundamente informationale cu caracter general.
Si numai azi citesc ca unitatile spitalicesti au fost excluse din lantul achizitiilor scutite de tva, pentru echipamente medicale, masura introdusa initial prin Legea 88/iunie 2023.
Un alt exemplu – Ordonanta 67 din iulie 2023 care a plafonat pentru 3 luni preturile de vanzare la o serie de produse alimentare de baza.
Si ma intreb, sunt acestea exemple de sustinere a predictibilitatii si stabilitate economica?
Este sustenabil sa se adauge taxe noi sau sa se cunoasca in amanunt fiecare sector de activitatea cu particularitati si pondere in PIB, astfel incat cotele de impozitare sa reflecte tipul de activitate?
Datele institutului de statistica prezinta pentru luna iulie o pondere de 21.3% din PIB pentru comert, hoteluri si restaurante, transport si depozitare si 4,1% ponderea constructiilor in PIB.
Cifra de afaceri din activitatea lanturilor hoteliere si restaurante precum si a serviciilor turistice a crescut in iulie 2023 fata de momentul iulie 2022 cu aproape 20%.
Ce s-a intamplat cu constructiile?
Scad intr-un ritm vertiginous, cu cele doua momente analizate iulie 2023 – iunie 2023 – constructiile noi nerezidentiale scad cu 9.9% si cele rezidentiale cu 3.2%.
Astfel ma intreb, suntem in conditii egalitare de piata si se poate aplica aceeasi grila de impozitare, daca o firma din constructii depaseste pragul de 60.000euro la o singura tranzactie si pentru o firma din horeca depasirea acestui prag, nu se face nici dupa un an de activitate, in unele cazuri?
Parerea mea este ca nu suntem.
Vorbim azi despre multe masuri de digitalizare: SPV, E-Factura, E-Transport, conectarea caselor de marcat la Anaf, declaratia SAF-T, raportarile prin DAC7.
Sunt parghii informationale intre contribuabil si unitatea fiscala.
In opinia mea, in aceste conditii responsabilitatea creantei bugetare este impartita. Prin masurile implementate, statul detine informatia si responsabilitatea in egala masura cu subiectul impozabil.
Si ma intreb cum sunt valorificate informatiile pe care Anaf le stocheaza?
My point, masurile legislative trebuie luate in urma studiilor pe esantioane de date, care intra in visterie.
Corelatii intre veniturile raportate prin casele de marcat cu bazele de impozitare si impozitele declarate, titlurile de proprietate cu contractele de inchiriere, veniturile declarate de catre platitorii de impozit la sursa cu taxele declarate de beneficiari.
Protejam prin astfel de masuri continutul economic al valorii statutare, printr-o guvernanta stabila astfel incat rezultatul nu mai poate fi altul, decat cel corect.