Natura e totdeauna adevărată, serioasă și severă.

Natura e totdeauna adevărată, serioasă și severă. Ea are întotdeauna dreptate, iar greșelile și rătăcirile sunt ale omului.

Istoria evolutiva a speciei umane a cunoscut mari succese, secolele XVIII – XIX marcheaza momente importante printre care folosirea curentului electric, saltul de la epoca lemnului la epoca industrializarii si rafinarea surselor de energie.

Nestor Lupei in cartea sa Zestrea energetica a lumii, invederaza principalele surse generatoare de energie in istoria evolutiei umane „…omul din preistorie pana in a doua jumatate a sec. al XVIII a folosit lemnul. A urmat apoi carbunele, pe o durata de aproape doua secole, cu rol principal in producerea de energie … din a doua jumatate a secolului XIX apar hidrocarburile…” .

Era capitalista precedata de investitii in industrializare si dezvoltare economica statueaza drepturile si libertatile, „omului nou” adoptate si publicate in cadrul Declaratiei Universale a Drepturilor Omului in timpul celei de – a treia Adunari Generale a ONU  in 10 decembrie 1948.

In termeni absoluti populatia in 2018 in Europa era de 746,4 milioane de locuitori (2018), continentul asiatic  avea 4,561 miliarde locuitori si America declara in 2010 un numar de 312 milioane de locuitori.

Sansele crizelor energetice isi au factorul generator in tinerele vremuri ale distributiei energiei electrice, prima, dar si cea mai mare pana de curent din istoria Statelor Unite ale Americii  s-a petrecut pe data de 09 noiembrie 1965.

Potrivit, electricchoice.com, timp de 13 ore, 30 de milioane de oameni au stat fara curent electric.

La vremea respectiva, dar fara diferente mari cu timpurile noastre, daca scenariul s-ar repeta, sectoare de activitate precum aprovizionarea, comunicatiile, siguranta publica dar si sistemul medical au de suferit piederi incomensurabile.

Cel mai mare blackout din istoria Americii, s-a petrecut in 1977, potrivit electricchoice.com, pe 13 iulie si a durat 25 de ore. Pana de curent a fost provocata de fulgerele care au lovit sistemul de furnizare a energiei electrice.

Anul 1973 marcheaza prima criza petroliera, cand embargoul impus statelor occidentale a generat o explozie a pretului de achizitie a petrolului, de la 3 la 12 dolari. A fost momentul primei crize energetice care a reiterat in constiinta capitalismului  reprezentarea intereselor statul global.

Principiul economiei democratice are la baza relatiile comerciale create intre state.

Alvin Toffler, prezinta statul dincolo de granitele nationale, statele lumii devenind o singura natiune cu aceleasi principii si interese, „Globalismul este mai mult decat o ideologie in slujba intereselor unui grup limitat. Intocmai cum nationalismul pretinde sa vorbeasca in numele intregii natiuni, globalismul pretinde sa vorbeasca in numele intregii lumii…”.

Este utopic sau nu statul global?

Ioan Bari isi exprima temerea in cartea sa „Sansele unei lumi” „…atata timp cat intre membrii comunitatii internationale se vor mentine importante decalaje de dezvoltare o reprezentare echitabila intr-o societate a viitorului, ramane o utopie.”

Preocuparea pentru identificarea surselor regenerabile de energie este o prioritate din perspectiva poluarii pe care o genereaza sursele conventionale de energie, Nestor Lupei in cartea sa „Zestrea energetica a lumii” prezinta factorii de poluare care se manifesta intr-o maniera continua asupra mediului, „…pesticidele, insecticidele, noxele depuse de smoguri in apele ce strabat zonele industriale, suspensiile de la statiile de spalare a carbunilor, este de inteles primejdia contaminarii apei dulci care este in cantitate asa de mica pe pamant (2,7% potrivit statistici ONU). Daca in circuitul apei dulci s-ar opri la un moment dat toate precipitatiile atmosferice cum si activitatea izvoarelor si a ghetarilor, apa dulce s-ar epuiza in 14 zile.

Consumul de energie al omului prezinta variatii in functie de pozitionarea geografica, apartenenta la statul de rezidenta, astfel incat un locuitor dintr-un stat slab dezvoltat consuma mai putina energie, dar un locuitor al unui stat dezvoltat cunsuma pana la nivelul de 270kwh/zi/om.

Intre 1971 – 1980, precizeaza Nestor Lupei, „consumul unui locuitor din America se ridica la 270kwh/zi/om si la 120kwh/zi/om in Europa”.

In 1950 populatia globului numara 2,6 miliarde de locuitori, in 2022 – 8 miliarde si in 2100 -10,8 miliarde, potrivit unor estimari ale populatiei realizate de ONU in 2012.

Intrebarea la care statistica raspunde constant este: Cat timp vor ajunge resursele neregenarabile ale globului?

In actualele variabile ale statului global (numarul populatiei in crestere, poluarea, resurse regenerabile care sunt exploatate intr-un ritm mai mare decat cel in care sunt produse) – dezvoltarea strategiilor privind asigurarea productiei de energie cu satisfacerea criteriilor noi (reducerea poluarii prin Acordul de la Paris – art. 4, Raportul UE privind dezvoltarea durabila) devine „cheia de bolta” a cooperarii la nivel global cu distribuirea sarcinii la nivel national.

Identificarea investitiilor cu o rata de rentabilitate avantajoasa si impactul de materialitate al acestor investitii in stabilirea costului de oportunitate privind deciziile de finantare ale UE, prin institutiile de resort la nivel national, devine argumentul de sorginte pentru combaterea poluarii.

O legatura de cauzalitate  se creeaza intre indicatorii de factor social si indicatorii de performanta ai unei investitii.

Astfel incat, valoarea financiara a unei investitii creste proportional cu beneficiile sociale create, rezultand o noua valoare globala a mediului.

SAF-T in raportarea de sustenabilitate

Pe data de 21 aprilie 2021 reprezentantii Consiliului European impreuna cu membrii Parlamentului European adopta Legea europeana a climei, cu rolul de a crea cadrul legislativ dar si operational, „la nivelul statelor membre pentru reducerea emisiilor de  gaze cu efect de sera cu pana la 55% pana in 2030 si de a atinge in 2050 obiectivul unei clime fara emisii”.

In primii pasi, pentru atingerea tintelor propuse, responsabilitatea  se propaga la nivelul fiecarui stat, astfel incat,  fiecare companie din spatiul UE primeste sarcina acestor obiective.

Din pachetul de masuri adoptat pe 21 aprilie, face parte un raport financiar,  acesta se regaseste inclusiv in structura de raportare a declaratiei SAF-T, concret inteprinderile vor fi nevoite sa raporteze periodic investitiilor efectuate in materie de sustenabilitate si protectia mediului.

Noua raportare financiara,  va trebui sa creeze un cadru neutru de raportare, intrucat, informatia transmisa sa fie complementara cu raportarile celorlalte state, astfel datele centralizate sa aibe aceeasi forma si acelasi sens.

Distribuie pe: